Crowdfundingul este practica de a finanța un proiect sau o afacere prin strângerea de sume mici de bani de la un număr mare de oameni, de obicei prin Internet. Crowdfundingul poate fi o modalitate alternativă de a strânge bani pentru a finanța proiecte, afaceri înființate sau inițiative caritabile.1[1] Cambridge Center for Alternative Finance, 2019
Din 2017 până în 2018, Europa a înregistrat o creștere de 95% a sumei de bani mobilizate prin crowdfunding, de la un volum total de aproximativ 3.45 miliarde EUR la 6.44 miliarde EUR. În 2018, în Europa funcționau între 600-800 de platforme de crowdfunding, majoritatea concentrate în Europa de Vest (de exemplu, 89 în Marea Britanie, 63 în Germania, 51 în Franța și Italia, 45 în Țările de Jos și 39 în Spania).2Wenzlaff K., Odorović A., Ziegler T., Shneor R. (2020) Crowdfunding in Europe: Between Fragmentation and Harmonization. În: Shneor R., Zhao L., Flåten BT. (eds) Progrese în crowdfunding. Palgrave Macmillan, Cham. & CrowdfundingHub (2021). Starea actuală a crowdfunding-ului în Europa În timpul pandemiei globale de COVID-19, liderii de pe piața europeană de crowdfunding – Franța și Germania – și-au crescut valoarea de piață a crowdfunding-ului, iar alții (de exemplu, Italia, Norvegia) au demonstrat și performanțe bune pe piață.
Utilizarea finanțării participative este distribuită inegal între statele membre ale UE și, până de curând, finanțarea participativă transfrontalieră a fost dificilă din cauza reglementării fragmentate privind finanțarea participativă. Regulamentul european privind furnizorii de servicii de finanțare participativă (ECSP) a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2020.3Comisia Europeană, Crowdfunding, Europa.eu Acesta prezintă un singur set de reguli aplicate în întreaga UE, care urmează să fie supravegheat de fiecare stat membru și protejează în continuare investitorii și permite finanțarea participativă să opereze transfrontalier.
Tipuri de crowdfunding 8M., Renwick, E., Mossialos, „Crowdfunding Our Health: Economic Risks and Benefits” Social Sciences & Medicine 191 (48-56), 2017
Finanțare participativă bazată pe donații - Persoanele fizice donează sume mici pentru a îndeplini obiectivul de finanțare mai mare al unui anumit proiect caritabil, fără a primi nici un profit financiar sau material, adică donând la un maraton de caritate.
Crowdfunding bazat pe recompense – Investitorii donează pentru proiect/afacere cu așteptarea de a primi recompense nefinanciare, cum ar fi bunuri/servicii într-o etapă ulterioară, în schimbul contribuției lor.
Crowdfunding de capitaluri proprii - Investitorii primesc acțiuni ale afacerii sau companiei în schimbul investiției lor. Acest lucru funcționează similar modului în care acțiunile comune sunt cumpărate sau vândute la bursă sau la capitalul de risc.
Împrumuturi de la egal la egal – Mulțimea împrumută bani unei companii cu înțelegerea că banii vor fi rambursați cu dobândă. Suma dobânzii este stabilită de compania care are nevoie de finanțare înainte ca creditorul să le dea bani. Acest lucru este similar cu împrumuturile băncilor tradiționale, cu excepția faptului că se împrumută de la mulți investitori.
Finanțare imobiliară – Oferirea de finanțare pentru investiții imobiliare, fie prin împrumuturi, fie prin capital propriu.
Campaniile de crowdfunding în domeniul sănătății tind să fie bazate pe donații sau recompense și utilizate pentru dezvoltarea de noi dispozitive medicale sau pentru a acoperi costurile de îngrijire personală costisitoare (de exemplu, tratamentul cancerului rar). De obicei nu se concentrează pe sănătatea publică. De exemplu, în 2021, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT-Health) a lansat primul platformă paneuropeană de crowdfunding, dedicat exclusiv start-up-urilor sau IMM-urilor promițătoare din sectorul sănătății.
"Dar daca există câteva campanii de finanțare participativă care au ca scop îmbunătățirea sănătății și a bunăstării în comunitate, dezvoltat de diverși actori și încărcat pe platforme de crowdfunding precum Kisskissbankbank or Doar dăruind. Aceste campanii variază de la sprijinirea victimelor violenței domestice, dezvoltarea unei aplicații mobile care ajută persoanele să slăbească, instalarea unei săli de sport sau construirea unui duș pentru persoanele fără adăpost.
În Marea Britanie, există decalaje în materie de sănătate și se extind între cei mai buni și cei mai prost din societate. Aceste disparități sunt influențate de factori sociali, economici și de mediu, si excluderea financiară si pret mare datorie sunt asociate cu o sănătate mai proastă. Persoanele cu venituri mici nu au adesea acces la servicii financiare la prețuri accesibile, ceea ce le face să se bazeze pe acestea rețele personale, creditori subprime cu rate ale dobânzilor ridicate sau reducând cheltuielile esențiale. Aceste mecanisme de adaptare exacerba stres, anxietate și alte probleme de sănătate. -2007 08 Criza financiară a condus la crearea „noilor geografii de excluziune financiară” care au afectat zonele defavorizate ulterior vizate de creditori „subprime” care exploatează.
Model de intervenție și finanțare
O abordare pentru promovarea incluziunii financiare este furnizarea de microcredite. Microcreditele sunt împrumuturi mici acordate la rate ale dobânzii accesibile persoanelor care nu pot accesa serviciile bancare tradiționale din cauza lipsei de garanții și/sau a istoricului de creditare.
În Marea Britanie, furnizorii responsabili de finanțare sunt principalii furnizori de microcredite. Sunt diferiți de creditorii principali – cum ar fi băncile – pentru că acordă prioritate bunăstării și intereselor debitorilor în detrimentul maximizării profitului și acordă împrumuturi în mod responsabil. Această formă de împrumut este propusă ca având potențialul de a acționa ca o inițiativă de sănătate publică prin impact asupra determinanților sociali ai sănătății. În Glasgow, două instituții de microcredit – Grameen din Marea Britanie și Scotcash – au oferit împrumuturi grupurilor și, respectiv, persoanelor fizice.
Aceste microîmprumuturi au fost concepute pentru a reduce stresul financiar și rezultatele negative asociate sănătății mintale, oferind debitorilor resurse pentru a face față atât cheltuielilor așteptate, cât și neașteptate.
Modelul de finanțare a implicat împrumuturi cu dobândă redusă oferite de instituții cu orientare socială. Aceste organizații au prioritizat bunăstarea debitorilor față de maximizarea profitului, acționând cu practici bancare responsabile pentru a preveni supraîndatorarea. Aceasta a inclus verificări amănunțite de accesibilitate și termene flexibile de rambursare care au fost ajustate pentru a se potrivi situației financiare a împrumutatului.
Rezultate cheie (dacă este cazul) și măsurători asociate
Rezultatele unui studiu de evaluare a intervenției de microcreditare din Glasgow au constatat că microcreditele au avut rezultate mixte. Pe de o parte, utilizarea împrumuturilor a fost percepută ca având un impact pozitiv asupra rezultatelor sănătății și bunăstării, inclusiv controlul, încrederea, sentimentul de valoare de sine, sănătatea mintală pozitivă și participarea socială. Accesul la împrumuturi flexibile, acordate în mod responsabil, i-a ajutat pe participanți să se simtă mai puțin marginalizați, permițându-le să planifice și să se simtă în siguranță atunci când se confruntă cu evenimente financiare (ne)așteptate. Pe de altă parte, unii debitori s-au confruntat cu stres din cauza obligației de a rambursa împrumuturile, în special cei cu venituri foarte mici.
Deși este posibil ca programele de microcredite să nu fie în mod inerent profitabile pentru instituțiile financiare, sprijinul sistemic, cum ar fi subvențiile sau cadrele precum Legea privind reinvestirea comunitară, poate stimula furnizorii responsabili de finanțare să continue să ofere aceste servicii, asigurându-se că acestea rămân accesibile populațiilor vulnerabile în timp ce oferă beneficii sociale.
Publicații
Beneficiile crowdfunding-ului
Mod inovator de a procura finanțare pentru proiecte noi: Crowdfundingul poate fi o modalitate de a cultiva comunitatea și de a genera resurse pentru noi proiecte; preocupări sociale, probleme sau mișcări.
Mai ușor pentru organizații și servicii comunitare: Organizațiile trebuie să îndeplinească mai puține cerințe pentru a primi fonduri de la platformele de crowdfunding în comparație cu sistemul bancar tradițional.
Crește participarea pe piața de sănătate și servicii sociale: Oferă o modalitate mai ușoară de a accesa fonduri alternative cu birocrație redusă, care poate îmbunătăți sprijinul financiar pentru persoane fizice, organizații și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri).
Atrage finanțare și conștientizează zonele neglijate: Crowdfundingul este adesea folosit pentru a finanța nevoile sociale ale comunității (de exemplu, înființarea unei săli de sport, achiziționarea de echipamente pentru anumite servicii sociale etc.)
Angajament social îmbunătățit: Cele mai de succes proiecte de crowdfunding oferă actualizări regulate.4M., Renwick, E., Mossialos, 'Crowdfunding sănătatea noastră: riscuri economice și beneficii' Social Sciences & Medicine 191 (48-56), 2017. Acest lucru creează transparență și angajament social, în care finanțatorii pot vedea cum progresează proiectul, pot oferi contribuții și monitoriza practicile proiectului.
Stimulente fiscale: Posibilele stimulente fiscale ar recompensa investițiile în întreprinderi sociale nou create (deși acest lucru va depinde de reglementările naționale).
Mai multe despre crowdfunding, cum să o faceți și sfaturi despre cum să echilibrați riscurile pot fi găsite pe Site-ul Comisiei Europene.
Riscurile de crowdfunding
Nerespectarea obiectivului de crowdfunding: Există riscul de a nu atinge ținta stabilită de strângere de fonduri. În unele cazuri, acest lucru va duce la returnarea tuturor banilor colectați donatorilor/investitorilor. Stabilirea așteptărilor nerealiste poate duce la întârzieri, ceea ce poate afecta reputația entității care caută finanțare participativă.
Setare ineficientă a priorităților: Publicitatea pe rețelele sociale a campaniilor de crowdfunding se bazează pe capacitatea de a accesa rețelele sociale și sprijinul public, care pot acorda prioritate campaniilor emoționale de criză pe termen scurt, mai degrabă decât proiectelor preventive pe termen lung.
Probleme de responsabilitate, transparență și due diligence: Anonimul donatorilor și inițiatorilor de proiecte, distanța geografică și asimetria informațiilor dintre finanțatori și inițiatorii de proiecte fac dificilă asigurarea responsabilității, transparenței și diligenței necesare pentru toate proiectele.
Drepturi pentru proprietate intelectuala: Start-up-urile din domeniul sănătății și al biotehnologiei finanțate prin crowdfunding riscă să li se fure sau să fie plagiate proprietatea intelectuală.5M., Renwick, E., Mossialos, 'Crowdfunding sănătatea noastră: riscuri economice și beneficii' Social Sciences & Medicine 191 (48-56), 2017.
Risc de fraudă și spălare: Anonimatul crowdfunding și suma mică de bani donată de persoană duc la descurajarea acțiunilor legale împotriva proiectelor frauduloase. Există și riscul unor platforme de crowdfunding frauduloase.
Rambursare lentă pentru investitori: Atunci când investesc în fonduri participative, investitorii trebuie de obicei să aștepte mai mult pentru a-și colecta profiturile decât în alte modele de investiții.
Riscurile financiare ale finanțării participative bazate pe investiții: Participarea investitorilor neacreditați6Un investitor neacreditat este orice investitor care nu îndeplinește cerințele privind venitul sau valoarea netă stabilite de Comisia pentru valori mobiliare și schimb (SEC). în crowdfunding bazat pe investiții poate duce la o rată mare de eșecuri ale proiectelor. Riscurile financiare se aplică campaniilor bazate pe donații și recompense în care există posibilitatea ca proiectul să nu producă obiectivul proiectat sau să producă obiectivul mai târziu decât a promis. În plus, taxele de tranzacție pot fi o sursă de ineficiență economică, în funcție de platformă și de mărimea donațiilor.
Factori care influențează probabilitatea finanțării
Riscurile crowdfunding-ului ridică o serie de întrebări importante despre cum să evitați practicile frauduloase și cum să aveți succes la crowdfunding. Cercetare7Forbes & Schaefer, Ghid pentru crowdfunding de succes, Procedia CIRP, Volumul 60, 2017, Paginile 398-403, ISSN 2212-8271a găsit o serie de factori care au influențat probabilitatea de finanțare și implicare în campaniile de crowdfunding.
- Reputație – o bună reputație a cauzei în cadrul industriei/sectorului ales trimite un semnal investitorilor că poate fi o sursă de încredere de susținut.
- Scopul de finanțare – există mai multă implicare cu proiectele care au primit un procent semnificativ din obiectivul de finanțare foarte devreme. Având în vedere acest lucru, este recomandabil să stabiliți posibile obiective de finanțare la cea mai mică rată posibilă pentru a crea cel mai mare procent de finanțare atunci când donațiile încep să fie colectate.
- Recompense - finanțatorii reacționează mai pozitiv la o gamă de produse disponibile la donație. Este important să nu vă îndepărtați de scopul campaniei.
- Marje de profit - creatorii de proiecte ar trebui să reducă marja de profit pe opțiunile populare de recompensă pentru a încuraja mai mulți susținători.
- Platforma aleasă – alegerea platformei corecte/respectate pentru crearea unei campanii de crowdfunding poate determina răspunsul la campanie. Poate crește gradul de informare și fondurile.
- Conținut video – ajutoarele vizuale ajută la crearea unei extinderi mai mari și a unui răspuns la campanii. Este important să evidențiem informațiile cheie pe care le solicită potențialii susținători, cum ar fi cum vor fi cheltuiți banii, care sunt motivațiile pentru campania tematică, care sunt riscurile asociate cu investiția în campanie și care este planul după campanie?
Studii de caz
Fondul de răspuns de solidaritate COVID-19 pentru OMS9 AD, Usher, 'OMS lansează fonduri participative pentru răspunsul la COVID-19" The Lancet - Raport mondial VOLUMUL 395, NUMĂRUL 10229, P1024, 2020 este un exemplu al modului în care poate fi utilizată crowdfunding pentru a reduce decalajele de finanțare în vremuri de criză. În martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat răspunsul de finanțare participativă, care a fost gestionat de Fundația ONU și Fundația Elvețiană pentru Filantropie. S-a strâns bani de la public, sectorul privat și fundații. Folosind platformele digitale de donații Facebook, Google și altele, au strâns 71 de milioane de dolari SUA în zece zile.
Fondul a fost creat din necesitate pentru a aborda deficitul de finanțare cu care se confruntă OMS. Kate Dodson, VP pentru Sănătate Globală la Fundația ONU a declarat că donațiile ar fi „susțin planul general de răspuns strategic al OMS pentru COVID-19 și este orientat către țările cele mai vulnerabile, expuse riscului, cu cele mai slabe sisteme de sănătate”. Fondul a încetat strângerea activă de fonduri la sfârșitul anului 2021.
Acest manual de joc, publicat de fond, servește drept ghid pentru modul în care Fondul a fost înființat și operat și poate fi folosit ca resursă pentru eforturile viitoare. Manualul a oferit expertiză directă pentru a dezvolta sprijin pentru Ucraina – fundația OMS.
Fundația OMS, a cărei activitate susține misiunea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a lansat „Apelul de urgență sanitară al OMS pentru Ucraina”, ca răspuns la criza din Ucraina ca urmare a invaziilor ruse. Ca urmare a impactului care pune viața în pericol asupra sistemelor de sănătate din Ucraina, este nevoie de finanțare urgentă pentru tratarea pacienților răniți de conflict sau a celor care au nevoie de îngrijiri vitale. Finanțarea a fost stabilită din necesitate și ca reacție la conflictul în curs din Europa.
Un bun exemplu de campanie de crowdfunding de succes, non-financiare, cu scop social este Operațiunea 15+15+15 de DoucheFLUX. În 2016, a strâns peste 15,000 de euro prin KissKissBankBank, o platformă de crowdfunding bazată pe recompense. DoucheFLUX este o organizație care promovează reintegrarea celor care au nevoie de ajutor. Ei fac acest lucru cu o varietate de servicii și activități incluzive, de la dușuri gratuite până la lecții de limbă.
DoucheFLUX este un proiect social participativ care s-a bazat până acum în întregime pe finanțare privată. Are ca scop realizarea unui buget echilibrat bazat pe solidaritate. Până la sfârșitul anului 2018, a prevăzut acoperirea costurilor de operare prin trei fluxuri de venituri aproape egale: tarife accesibile pentru serviciile pe care le oferă, subvenții guvernamentale și încasări din campanii de strângere de fonduri și acorduri de sponsorizare.
În 2016, DoucheFLUX a atins o etapă majoră în programul său de măsuri inovatoare din punct de vedere social odată cu deschiderea noii sale clădiri de 650 m2 la Bruxelles. După un an de lucrări de renovare, 20 de dușuri, o spălătorie, 450 de dulapuri, un birou de informare și calculatoare sunt puse la dispoziția celor mai defavorizați într-un cadru stimulant și convivial, încurajând discuțiile amicale și respectul reciproc.
Fundația Marie-Louise din Franța este o instituție de utilitate publică. În urmă cu 35 de ani, nu existau servicii disponibile pentru a sprijini familiile copiilor cu dizabilități severe. În 1982, un mic grup de părinți, condus de actualul președinte al Fundației Claude Rous, a decis să abordeze această provocare. Confruntați cu un spital de psihiatrie sau îngrijiri la domiciliu, aceștia au luat inițiativa de a construi o „casă de locuit” pentru a-și găzdui copiii. În zilele noastre, soții Marie-Louisien își continuă munca grea, cu entuziasm și sacrificiu de sine, pentru a primi noi rezidenți, a le asigura bunăstarea și a construi noi case.
Misiunea Fundației este de a promova bunăstarea adulților cu dizabilități severe. Marie-Louise oferă soluții pentru a modela cel mai bun mediu de viață posibil pentru rezidenții săi, datorită celor șapte spații de locuit adaptate (6 case și o fermă cu un centru de terapie pentru călărie), unui personal de îngrijire și activități și îngrijire de calitate.
Fundația Marie-Louise a lansat o campanie electorală să ofere terapie ocupațională rezidenților săi și să deschidă ferma celor care doresc să o viziteze. Pe platforma KissKissBankBank, fundația și-a propus să strângă 8.500 EUR pentru a înființa o grădină de fructe și legume, care să aducă beneficii fizice și psihologice rezidenților. Obiectivul campaniei a fost depășit, fundația a primit 142 de donații și a strâns 17.440 EUR pentru proiectul său.